DIZIONARIO ETIMOLOGICO ONLINE
Home - Informazioni - Abbreviazioni - Contatti

RICERCA

stura
sturare
sturbare
stuzzicare
sa, suso
sub
subalterno

Stuzzicare




Copyright 2004-2008 Francesco Bonomi - Vocabolario Etimologico della Lingua Italiana
Tutti i diritti riservati - Privacy Policy



Atlante Storico
Il più ricco sito storico italiano

La storia del mondo illustrata da centinaia di mappe, foto e commenti audio






















4 ven. stucegar. La più verosimile ipotesi è quella del Diez, che lo ricongiunge col med. alt. ted. STUTZ-EN |== stózen, ani. stozan, got. stautan| urtare^ Istigare. Deriv. Stuzzicante; Stuszicaménto; mediante una forma verbale * STOCCICÀRE, *STOZZICÀRE, come Bezzicare per *&eccicare, Pizzicare per Spiccicare [da piccare === fr. piquer|, Spilluzzicare da * piluccicare [da piluccare^ Frugacchiare leggermente con alcuna cosa appuntata; metaf. Stimolare, Incitare, Irritare, Stussicatffio; Stuzzichino, stuzzicare dial. spingere^ onde Stuz \dial. moden. stuss) cozzo [dalla stessa radice del a STÒCCO lai. TÙNDERE battere^ urtare]. Il Caix pensando che il principale significato è quello di stimolare, pungere^ lo congiunge inciprignire rifugio lacerto putrefare fiumana mirabile bagher collera ingurgitare assito scandaglio reciproco onusto rinverzare ironia rinfocare orzaiuolo incombenza sincope meretrice acervo guiderdone pernocchia enumerare calamaio talmud gestire conteria adianto dramma avere protestare fugare abbondare ravezzuolo meridiana piccante februali disvolere imparare siluriano brusca ottagesimo sbarra quadrigliati flusso moratorio aggranchire pressare scendere pazzo folena elitropio Pagina generata il 21/01/26